Teoria Vointei

Ce inseamna vointa?

Vointa consta în capacitatea omului de a-si atinge scopurile stabilite constient, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice si psihice necesare învingerii obstacolelor materiale si spirituale interpuse între el si scopuri. Ea se poate manifesta prin initierea si sustinerea unor activitati sau, dimpotriva, prin frânarea, diminuarea ori amânarea unor activitati. Din aceasta cauza, spunem ca vointa joaca rol de reglaj voluntar al gândirii si comportamentului uman.

[...] Cam asta este teoria vointei. Va propun s-o ilustram cu exemple concrete, încât s-o întelegem bine si sa aflam cum putem actiona asupra copiilor pentru a le cai vointa. În capitolul precedent, am învatat ca viata este o împletire de probleme care trebuie rezolvate încât sa traim cât mai bine. Am învatat si faza incipienta a rezolvarii problemelor de viata: analiza variantelor de rezolvare si luarea unei decizii de actiune. Acum, avem decizia de actiune si ne întrebam cum s-o aplicam în practica. Avem nevoie de un instrument specializat, care sa ne mobilizeze resursele fizice si psihice pentru a ne îndeplini scopul propus - îndeplinirea deciziei. Acest instrument este vointa umana, dragi amici.

În lectiile anterioare, am atins tangential problema scopurilor sau idealurilor în viata. Acum putem spune ca scopul reprezinta imaginea ideala si anticipata a obiectului sau fenomenului dorit, pentru atingerea caruia ne vom mobiliza vointa. De exemplu, un scolar îsi stabileste ca scop sa ia premiul întâi. Se si vede, în mod ideal, cu coronita pe cap si cu premiul în mâna. Are un vis, un scop, un ideal. Cum îl poate atinge? Prin mobilizarea resurselor intelectuale care îl ajuta sa învete bine si sa obtina note maxime. Cum îsi mobilizeaza aceste resurse? Cu vointa personala, amicii mei. Cu cât vointa sa e mai puternica, cu atât va mobiliza mai multe resurse intelectuale din creier si-si va atinge scopul mai usor. Ati înteles ca vointa si constiinta (intelectul) lucreaza mâna-n mâna pentru atingerea scopului stabilit? În acest caz, ele si-au dat mâna pentru a initia si a sustine ativitatea de învatare, asigurând obtinerea de rezultate scolare exceptionale, care sa asigure atingerea scopului propus - luarea premiului întâi.

Ce obstacole materiale si spirituale se pot interpune între copilul din exemplu si scopul sau luminos, obtinerea premiului? Mai multe, dragii mei. Obstacolele sunt lipsuri, neajunsuri, greutati, necazuri etc. care se interpun între om si scopul dorit. De exemplu, copilul din exemplu ar putea avea de înfrânt obstacole materiale de felul urmator: saracia parintilor care nu-i asigura toate bunurile necesare învatarii de calitate (carti, rechizite, calculator, haine potrivite vârstei etc.); departarea caminului parintesc fata de scoala la care învata (sunt si cazuri de 7 - 10 kilometri); lipsa hranei adecvate pentru sustinerea psihicului. Care sunt obstacolele psihice care pot aparea între copil si scopul pe care si l-a stabilit? De pilda, asupra copilului din exemplu pot actiona mai multe obstacole psihice, care sa-l îndemne sa renunte la scop, cum ar fi: tentatia de a se juca în loc sa învete, greutatea întelegerii unor teme, timiditatea care îl face sa nu raspunda perfect desi cunoaste lectia, slabiciuni psihice produse de malnutritie etc. De regula, obstacolele psihice se înving mai greu decât cele fizice (materiale).

Un alt exemplu destul de des întâlnit. Un copil doreste sa-si cumpere un scuter. Între el si scopul sau, se interpun obstacole materiale si psihice care trebuiesc depasite sau învinse. De pilda, parintii nu-i pot da toti banii necesari, fapt pentru care copilul hotaraste sa-i completeze pe cont propriu. În acest scop, înfrânge tentatia de a cheltui bani pe dulciuri sau distractii si-i economiseste: deci, înfrânge un obstacol psihic prin înfrânarea dorintei de distractii. Tot în acest scop, se poate oferi sa munceasca pentru un vecin, depunând eforturi fizice, pentru a câstiga bani. În ambele cazuri, el îsî foloseste vointa pentru a-si regla constiinta. În primul caz, îsî spune: Nu-mi trebuie nici dulciuri, nici distractii. Eu economisesc fiecare banut pentru scuter. Cu asta, a înfrânt un obstacol psihic numit tentatie. În al doilea caz, îsî spune: Muncesc din greu, dar voi câstiga bani pentru scuter. Prin aceasta, a înfrânt un obstacol fizic, oboseala, pentru a-si vedea visul (scopul) îndeplinit.

Sa mai analizam un exemplu! Un tâmplar îsi propune sa confectioneze un scrin, în cele 8 - 10 ore de munca din programul zilnic. Are scopul de atins, confectionarea scrinului, dispune si de vointa, asa ca-si mobilizeaza constiinta (resursele psihice si fizice) si se apuca de treaba. Dupa câteva ore de munca, simte ca e obosit si slabiciunea îl îndeamna sa se odihneasca nitel. Vointa sa calita îi aminteste ca si-a propus sa-si atinga scopul fara a se odihni, fapt pentru care continua munca. Deci, el a învins un prim obstacol fizic, oboseala, prin concentrarea fortelor psihice si fizice. La un moment dat, simte ca-i este foame. Impulsul instinctual îl îndeamna sa întrerupa munca si sa-si astâmpere foamea. Din nou, mesterul nostru îsi mobilizeaza fortele psihice, îsi spune ca va mânca numai dupa ce termina treaba si continua sa lucreze. De aceasta data, a învins un obstacol psihic, foamea, amânând satisfacerea ei dupa terminarea muncii. Lucrând în acest stil, cu vointa calita, mesterul termina treaba, adica îsi atinge scopul (obiectivul) propus - confectionarea scrinului. Dupa aceasta, se poate odihni, poate mânca.

Cum procedeaza indivizii cu vointe slabe? Asa cum îi vedeti pe diverse santiere din orasele dumneavoastra. Desi au un scop clar de atins, sa spunem repararea unei tevi de apa, ei se lasa abatuti de la el de tot soiul de tentatii: se opresc si discuta maruntisuri, glumesc, fac lungi pauze de masa, mai trag câte un pui de somn la umbra etc. Astfel, ei dovedesc faptul ca poseda constiinte nedezvoltate si vointe slabe. Un patron al unei fabrici de textile din Bacau a adus muncitoare din China, deoarece acestea au vointe calite, muncesc ritmic si perseverent, fara pauze dese pentru tigara, cafea, suete. De ce au chinezii vointe mai dezvoltate decât ai nostri? De foame, amicii mei. Si-au calit vointele, sa munceasca cât mai mult si cât mai bine, pentru a câstiga cele necesare traiului. Se vede ca la noi saracia n-a strâns înca pe nimeni de gât.

Sa vedem daca exemplele noastre ilustreaza perfect caracteristicile vointei din definitia data anterior!
1. Vointa se manifesta prin initierea si sustinerea unor activitati pentru atingerea scopului propus. Copilul care voia sa-si procure scuter muncea pentru vecini, sa câstige bani; deci el initiase si sustinea o activitate. Mesterul tâmplar muncea ritmic (initiase si sustinea o activitate) pentru a-si atinge scopul - confectionarea scrinului.
2. Vointa se poate manifesta si prin frânarea, diminuarea sau amânarea unor activitati. Copilul care voia sa-si cumpere scuter si-a înfrânat dorinta de dulciuri si distractii, pentru a-si atinge scopul propus. Mesterul tâmplar si-a înfrânat foamea si a amânat satisfacerea ei, pâna dupa atingerea scopului. [...]



Formaţi copilului o voinţă de fier

Dragi prieteni cititori, ati observat vreodata cum muncesc oamenii de mare succes? Învârt câteva chei pe degete si aduna milioane de euro? Nu, amicii mei! De regula, oamenii de real succes poseda o vointa teribila, care îi mobilizeaza sa munceasca cu tenacitate si sa nu cedeze în fata nici unui esec. Marele inventator T. A. Edison a facut circa 2000 de experiente neizbutite, înainte de a gasi cel mai potrivit filament pentru bec. Angajatii sai erau dezamagiti si disperati, dupa primele câteva sute de încercari. Veneau la el abatuti si-l informau despre esecul a înca unei solutii. Inventatorul nu se enerva deloc, ci spunea calm: Sa cautam altceva. Nu se poate sa nu gasim solutia buna. Într-adevar, a gasit-o si-a oferit-o Umanitatii. Astazi, becul lui lumineaza de la un pol la altul, de la meridianul zero la cel de 360 de grade. Asta tarie de vointa, oameni buni!

Studiul vietii sociale ne demonstreaza ca oamenii înzestrati cu vointe de fier obtin succese mai mari decât persoane mai bine dotate intelectual, însa cu o vointa mai slaba. Am cunoscut personal sute de asemenea cazuri. De exemplu, un fost coleg din Scoala Superioara de Ofiteri de Marina era mediocru la matematica si electronica, însa poseda o vointa calita în greutatile de copil de la munte. Dupa absolvirea scolii de ofiteri, a continuat studiile la fara frecventa, devenind doctor în cibernetica. Premiantul clasei, înzestrat cu o vointa mai slaba, a ramas un simplu ofoter. Posibil sa cunoasteti si dumneavoastra unele cazuri în care persoane inteligente dar cu o vointa slaba sa fi ajuns în pozitii inferioare sau chiar ratate. De asemenea, ati putut cunoaste si indivizi mai putin inteligenti si culti care au reusit exceptional în viata, gratie vointei.

Vointa muta muntii din loc e un proverb mai apropiat de realitate, deoarece credinta da numai un imbold, în timp ce vointa ne mobilizeaza toate potentele pentru atingerea scopului propus. Din aceasta cauza, va propun sa învatam cum sa calim vointa copiilor nostri, din toate categoriile socio-economice. Parintii bogati dar inculti cred ca pruncii lor nu vor trebui sa-si caleasca vointa si sa munceasca, deoarece banii strânsi de ei îi vor purta prin viata. Nimic mai gresit decât aceasta conceptie! Banii strângatorului ajung pe mâna cheltuitorului e un proverb pe care îl vedem aplicat deseori. Banii mosteniti, nestruniti de o vointa puternica si cultivata, se pot risipi ca fumul unei tigari. Traim în societatea de consum, o societate în care averile se aduna si se împrastie cu viteza, functie de modul în care sunt administrate.

Una din cauzele saraciei românilor consta în slabiciunea de vointa a liderilor politico-economici si a cetatenilor condusi. Ati vazut multi români muncind cu dârzenia germanilor, chinezilor sau japonezilor? Poate în cazuri de exceptie, mai ales când ajung în strainatate, strânsi cu clestele saraciei. În tara, însa, majoritatea muncesc mai alene, dovedind ca stau prost cu vointa de a munci si cu harnicia. Daca aceasta este situatia generatiilor mai vârstnice, nu trebuie sa depunem armele. Copiii pe care îi cresteti pot schimba radical situatia, daca îi înzestrati cu vointe calite, în stare sa faca adevarate minuni. Calirea vointelor de copii nu este un proces complicat, însa va impune sa renuntati la mila nejustificata fata de copiii supusi calirii. De la bun început, trebuie sa fiti convinsi ca procesele de calire a vointei, desi par inumane sau prea grele pentru copii, le fac bine, îi întaresc si îi pregatesc pentru o viata de succes. [...]


Fragment din: Arta succesului pentru copii - Pavel Corut

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 

PUBLICITATE